Larry Smith – Why you will fail to have a great career

Ce-i împiedică pe oameni să fie “personalităţi alfa”, să nu se mai plângă şi să devină puternici?

Buna intrebare.

Ii impedica mediul in care traiesc si educatia. Care sunt cat de cat legate.

Parintii, prietenii, scoala, mass media. Acesta este mediul si din pacate mediul nu e aliatul tau. Nimeni nu vrea sa fii tu cel mai bun, cel mai frumos, cel mai destept.

Societatea te vrea sclav.

Fa-ti CV-ul si obtine un job bine platit. Asta li se spune studentilor. Si asta numim educatie si perspectiva? Asta inseamna sclav modern.

Nu am vazut facultati in care sa te invete sa iti incepi afacerea si sa o faci rapid profitabila.

Nu pentru ca nu se poate. Iti aduc acum exemple si studii de caz sa vezi pustii din noua generatie cum fac mii de euro.

Si profesorii si elevii sau studentii sunt victime intr-un sistem care merge din inertie. Nu cred ca e noua ordine mondiala sau teoria conspiratiei. Cred ca facem ce stim ca merge din comoditate si lene si nu se ridica nimeni sa spuna: ”Ba, suntem prosti?” Hai sa facem lucrurile altfel. Mai repede,mai bine si sa ne simtim si bine.

Sistemul educational actual e un mamut pe moarte. Viitorul apartine celor care se educa singuri si devin experti in pasiunea lor si acolo unde au talente inascute.

Pera Novacovici

sursa

Anaïs Nin on the Meaning of Life & the Dangers of the Internet (1946)

“We believe we are in touch with a greater amount of people… This is the illusion which might cheat us of being in touch deeply with the one breathing next to us.”

Last week’s widely reverberating meditations on the meaning of life by cultural icons like Charles Bukowski, Annie Dillard, Arthur C. Clarke, and John Cage reminded me of a passage from the altogether sublime The Diary of Anais Nin, Vol. 4: 1944-1947 (public library) — the same tome that gave us this poignant reflection on why emotional excess is essential to creativity.

In an entry from May 1946, Anaïs Nin once again challenges our presentism bias by thinking deeply and timelessly about issues we tend to believe we’re brushing up against for the very first time, from the pitfalls of always-on communication technology to the pace of modern life to the venom of procrastination.

Even more interesting than the striking similarity between what Nin admonishes against and the present dynamics of the internet is the fact that she essentially describes Marshall McLuhan’s seminal concept of the global village… a decade and a half before he coined it.

The secret of a full life is to live and relate to others as if they might not be there tomorrow, as if you might not be there tomorrow. It eliminates the vice of procrastination, the sin of postponement, failed communications, failed communions. This thought has made me more and more attentive to all encounters. meetings, introductions, which might contain the seed of depth that might be carelessly overlooked. This feeling has become a rarity, and rarer every day now that we have reached a hastier and more superficial rhythm, now that we believe we are in touch with a greater amount of people, more people, more countries. This is the illusion which might cheat us of being in touch deeply with the one breathing next to us. The dangerous time when mechanical voices, radios, telephones, take the place of human intimacies, and the concept of being in touch with millions brings a greater and greater poverty in intimacy and human vision.

For more on Nin’s timeless insights on life, see Lisa Congdon’s stunning hand-lettered diary quotes.

sursa

William James on Habit

“We are spinning our own fates, good or evil, and never to be undone. Every smallest stroke of virtue or of vice leaves its never so little scar.”

“We are what we repeatedly do,” Aristotle famously proclaimed. “Excellence, then, is not an act, but a habit.” Perhaps most fascinating in Michael Lewis’s altogether fantastic recent Vanity Fair profile of Barack Obama is, indeed, the President’s relationship with habit — particularly his optimization of everyday behaviors to such a degree that they require as little cognitive load as possible, allowing him to better focus on the important decisions, the stuff of excellence.

Read the rest of this entry »

Measurement: Exploring the Whimsy of Math through Playful Patterns, Shape and Motion

“What makes a mathematician is not technical skill or encyclopedic knowledge but insatiable curiosity and a desire for simple beauty.”

Math, as Vi Hart’s stop-motion doodles, Robin Moore’s string portraits, and Anatolii Fomenko’s stunning black-and-white illustrations have previously shown us, can be the conduit of great fun and great beauty. In Measurement (public library), mathematician Paul Lockhart invites us to “make patterns of shape and motion, and then [try] to understand our patterns and measure them.” (Because, lest we forget, we have a natural penchant for patterns.) What results as we step away from physical reality and immerse ourselves in the imaginary — and imaginative — world of mathematical reality is a thing of infinite beauty and infinite fascination.

Read the rest of this entry »

We Got Merge: Noam Chomsky on the Cognitive Function that Made Language Evolve

“You got an operation that enables you to take mental objects … already constructed … and make bigger mental objects out of them.”

In 2004, Noam Chomsky — pioneering MIT linguist, cognitive scientist, education guru, Occupy pamphleteer — sat down with McGill University professor James McGilvray to talk about the origin and purpose of language. In 2009, the two reconvened to discuss how half a decade of scientific progress, including developments like “biolinguistics” and computational linguistics, has altered our understanding of the subject. Their fascinating conversations have now been gathered in The Science of Language (public library) — a fine addition to these essential books on language.

Read the rest of this entry »

Depășește-ți limitele și concentrează-te pe obiectivul tău

De cele mai multe ori, te simți tentat să renunți când ai în fața ta un obstacol sau chiar când te întâlnești cu liniștea și confortul de pe canapeaua ta sau din cafenea.

Dacă într-adevăr vrei să-ți vezi visul cu ochii, prietenii tăi cei mai buni  trebuie să fie CONCENTRAREA și PUTEREA de a-ți depăși propriile limite.

Îți spuneam și în alt articol că trebuie să îți placă extraordinar de mult ceea ce faci și să fii pasionat până la spume. Pentru că e foarte greu, iar dacă nu ești hotărât și îndrăgostit de ce vrei, vei renunța repede.

Cât despre concentrare…ia-o de mână și hai să vedem importanța ei.

Când te hotărăști să mergi spre un vis al tău, primele zile, săptămâni și uneori chiar luni pot să pară ușoare și ești entuziast. Apoi, te lași defocusat foarte ușor. Poate să intervină în viața ta un obstacol,care să-ți distragă atenția, iar tu fiind într-o stare proastă, uiți de obiectivul tău. Dar și mai periculos, e să te lași defocusat de lucrurile bune. Pentru că acolo te simți bine. Ieși astăzi la o cafea, mâine amâni proiectele tale și poimâine te întâlnești cu un prieten drag. Apoi fără să-ți dai seama, trece o lună și tu nu ai lucrat la visul tău pentru că ți s-au întâmplat o grămadă de lucruri bune și efectiv….te simțeai prea bine.

Read the rest of this entry »

%d bloggers like this: